Dupa 20 de ani…nimic nu s-a schimbat

 

Povesti de adormit copiii (sau de adunat poporul la vot)

Nu inteleg eu multe in tara asta, dar e o problema care ma framanta (cu prea multa faina).  De ce la fiecare, dar la FIECARE campanie electorala, pe langa promisiuni, minciuni, vorbe, propaganda etc trebuie sa le vad (ma scuzati) mutrele oamenilor politici ? Nu ajunge TV-ul, acum si-au facut loc  si pe strada. Ies din bloc, imi zambeste Base si spune “De ce le e frica nu scapa”.  Cine? Contracandidatii sau poporul ? Chiar ca nu scap; mai merg putin apare G.;  fac la dreapta stanga, A., V. !!!! Sunt inconjurat !

Cate milioane (de euro) se cheltuie pe aceste pancarte si afise (sa nu mai vorbesc de pliante si fluturasi) ??   De ce nu ii doneaza saracilor ? De ce influenteaza asa de mult niste imagini? Nu-i vedem zilnic? Ne sunt atat de dragi incat trebuie sa-i vedem si in drumul spre munca ? Cred ca de-aia ne merge asa de bine, iar unii sunt atat de morocanosi toata ziua; chiar nervosi as putea spune.

Si o alta problema. De ce sunt invitati candidatii pe fiecare post de televiziune ? Nu spun aceleasi vorbe an de an, aceleasi discursuri plictisitoare pentru a-i face pe fraieri sa-i creada ? Nu mai bine votam in fiecare an diferit pana cand vom nimeri (Doamne ajuta !) pe cineva potrivit ? Sau e mai bine sa spunem : “X n-a facut nimic in mandatul asta; hai sa-i mai dam o sansa totusi, poate va face ceva in urmatorul” .

Si cat de simplu poate ajunge cineva (vezi Nati Meir) sa candideze la presedintie … vorba cuiva: “Politica e c**va”.

“A alege” – verbul vietii ?

Stau si ma gandesc…

In tot timpul timpul vietii, luam decizii, mai putin atunci cand ne nastem si cand murim. Pe acestea doua nu le putem controla.

In schimb, alegem cand mancam, cand bem sau dormim, ne alegem singuri hobby-urile, prietenii, muzica, filmele, cartile favorite.

Alegem scoala, liceul, facultatea, locul de munca.

Alegem de cine ne indragostim, cu cine ne casatorim si ne stabilim propriul stil de viata.

Alegem daca sunt de luat decizii importante, alegem la restaurant din meniu, alegem daca cineva ne da mai mult de doua optiuni.

Alegem dintre mai multe posturi TV sau de radio, alegem dintre ofertele diverselor companii, alegem produsele, hainele si electronicele preferate. Pana si atunci cand mergem la vot, ALEGEM.

Totul in viata se bazeaza pe luarea deciziilor. Numai ca, de multe ori, se dovedesc a fi alegeri gresite. Si atunci, ma intreb, pentru ce mai alegem, daca de multe ori alegem prost ? Iar daca te gandesti ca orice alegere luata e controlata de destinul, inseamna ca si daca iti schimbi alegerea de “n” ori, tot destinul e de vina ?

Trag concluzia din toata gandirea asta ca “a alege” este verbul vietii. Sau am facut o alegere proasta ?